Evenimente educative si culturale

Evenimente

Realități declinate

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
 

Artiști: Mihail Coșulețu, Elena Bobi Dumitrescu, Giuliano Nardin, Ciprian Paleologu, Alexandru Rădvan, Botond Reszegh, Elena Scutaru, David Șandor, Bogdan Vlăduță, Mihai Zgondoiu

Curator: Simona Vilău

Expoziția “Realități declinate” prezintă zece discursuri artistice despre formă, conținut, context, relația artistului cu propriile ritmuri interioare și alterarea sensului inițial al unui concept prin declinări repetate.

Impulsul dat de către moștenirea modernității artiștilor contemporani creează nevoia de a chestiona adevărul și de a diseca orice înveliș frumos, conducând spre subminarea autorității și auctorialului cu noi sisteme, inventate sau împrumutate.

Subiectul clasic, întregul, este deconstruit, spart în zeci de cioburi-particule, iar scheletul narativ este inversat, anulat sau invadat de elemente noi, care îi declinează sensul și îl transformă. Acest procedeu este rezultatul unui amestec simplificat de post-structuralism, postmodernism și artă conceptuală. Iar arta contemporană este în sine un amestec de concepte și experiență imediată în realitate. În cazul artiștilor selectați în expoziție, punctul de pornire al fiecăruia este dinspre real, dinspre forma observată, cunoscută sau studiată pentru a fi cunoscută, înspre imaginar, conceptual, inventat. Realitatea este astfel declinată cu ajutorul unui filtru supraimpus.

Elena Scutaru este o artistă ce lucrează cu spațiul și natura, într-un spirit ecologist și cultural în egală măsură. Preia deșeuri sau materiale-simbol și le recompune ca forme străine de sensul lor inițial. Elena Bobi Dumitrescu lucrează sculptură, desen, ceramică într-o zonă figurativă solidă și așezată, iar imediata apropiere – casa, cuplul, familia, jucăriile și amprenta etică a sentimentelor devin subiecte arhetipale. Pictura neoexpresionistă a lui Giuliano Nardin este dominată de creaturi fantastice ludice și grave, ce maschează o critică socială detașată și ironică. Bogdan Vlăduță, în pictura sa, studiază moștenirea istorică antică ca sediment arheologic adânc implantat în conștiința europeană modernă și contemporană. Discursul lui Alexandru Rădvan este despre reconfigurarea permanentă a formelor solide, mitico-arhetipale în context contemporan, iar inventarul său de tehnici și metode de lucru este variat, atât în ceea ce privește pictura și desenul, cât și formele tridimensionale. Ciprian Paleologu explorează în proiectul său unic, desfășurat în etape predeterminate, umanitatea primară, neșlefuită, violentă și crudă. Artistul creează microsisteme habituale și sociale distopice, adesea absurde, populate de homunculi multiplicați, care activează în bresle și categorii inventate. Mihail Coșulețu este un artist care folosește geometria și haosul formal în redarea unor cetăți ideale, utopice, artificializate de lipsa locuirii. Arhitectul devine demiurg-dictator. Botond Reszegh combină abstracția redusă cromatic cu metamorfozele poetice și geometria simplă cu filonul expresionist. Seriile sale despre “pierderea sufletului” se referă la haosul existențial și la personificarea acestuia în portrete fără identitate. Mihai Zgondoiu chestionează valorile societății contemporane prin prisma reducției și a formalizării lor excesive. Discursul său pendulează între post-Pop istoric, urban și umorul absurd local, definit prin șarje socio-politice. David Șandor este un artist pasionat de microrealități cotidiene. Desenele, picturile și experiementele sale video sunt dublate de căutarea unei armonii muzicale în cele mai simple forme.

Simona Vilău, curator

Search